2020 nu a adus numai vești rele. Știrile care au adus bucurie în anul care tocmai s-a încheiat

  În 2020 s-au întâmplat și lucruri bune, dar multe dintre ele au trecut neobservate și au fost acoperite de zgomotul generat de pandemia de coronavirus, scrie site-ul Radio Free Europe, într-o retrospectivă a celor mai puternice știri pozitive.  

 O nouă sursă de energie: fuziunea nucleară, care se pregătește să schimbe lumea

 Visul științifico-fantastic al reactoarelor de fuziune nucleare, care ar putea furniza electricitate pentru orașele viitorului, este mai aproape să devină realitate din august, când președintele francez Emmanuel Macron a lansat etapa de asamblare a Reactorului Experimental Internațional Termonuclear (ITER).

 Fuziunea nucleară ar putea revoluționa aprovizionarea cu energie a lumii. Spre deosebire de puterea fisiunii nucleare care a ras Hiroshima de pe fața pământului, proces prin care atomii se „rup” în nuclee mai mici, fuziunea nucleară are loc atunci când două nuclee atomice reacționează pentru a forma unul mai greu. Explozia de energie care rezultă, scrie Radio Free Europe, este aproape lipsită de emisii și, efectiv, nelimitată, iar o parte din cantitatea redusă de combustibil, necesar pentru fuziunea nucleară, poate fi preluată din apa de mare.

 Despre proiectul ITER au vorbit, prima dată, liderul sovietic Mihail Gorbaciov și președintele SUA Ronald Reagan, în 1985. De atunci, proiectul a fost susținut de diverși parteneri internaționali și a înghițit sume de bani imense.

 ITER își propune să ajungă la primele reacții de fuziune completă în anul 2025.

 Ritmul lent al proiectului a impulsionat alte instituții să experimenteze propriile versiuni ale camerelor de fuziune în formă de gogoașă, imaginate pentru prima dată de cercetătorii sovietici, încă din anii 50. Într-un fel sau altul, un posibil răspuns la problemele energetice ale lumii pare să fie chiar după colț.

 Ciuperca de la Cernobîl care combate radiațiile cosmice

 Un soi de ciupercă ce crește în Cernobîl poate fi folosit pentru a ajuta astronauții să ajungă pe planeta Marte și să trăiască acolo, scriu cercetători de la universitățile Stanford și Carolina de Nord, într-un studiu publicat în luna august. Studiul a fost demarat după ce oamenii de știință, care s-au aventurat în interiorul centralei nucleare de la Cernobîl, au remarcat că în zona deflagrației atomice prosperă o ciupercă neagră, cu un aspect macabru. Ulterior, cercetările au arătat că această ciupercă iubitoare de extreme a reușit să transforme radiațiile în energia de care are nevoie pentru a crește în ungherele întunecate ale Cernobîlului.

 Acest apetit pentru radiații al ciupercii a dat unui cercetător ideea de a trimite probe pe Stația Spațială Internațională, pentru studii mai amănunțite. Una dintre cele mai mari piedici în calea ajungerii oamenilor pe Marte este radiația cosmică, pe care astronauții trebuie să o înfrunte după ce ies din stratul de atmosferă protectoare a Pământului, așa că NASA a vrut să vadă cum se va comporta în spațiu ciuperca înfometată după radiații.

 În interiorul Stației Spațiale Internaționale, deasupra unui detector de radiații, a fost așezat un „gazon” cu o grosime de 1,7 milimetri de Cladosporium sphaerospermum. Ulterior, cercetătorii au observat că această ciupercă a absorbit în jur de 2% dintre radiațiile la care era expusă stația. Deși eficiența pare modestă, experimentul a făcut vâlvă, după ce s-a ajuns la concluzia că, dacă grosimea stratului de ciupercă ar fi de 21 de centimetri, ar putea „neutraliza” în mare măsură radiația cosmică dăunătoare astronauților.

 Concluzia pare foarte promițătoare, iar ciuperca ar putea fi cultivată pe Marte sau chiar la bordul navei spațiale, pe parcursul călătoriei către „Planeta roșie”.

 Un „val” de copaci în Pakistan

 În jur de 60.000 de muncitori pakistanezi, rămași pe drumuri din cauza pandemiei, au găsit un nou domeniu de activitate: plantarea de copaci. Inițiativa de reîmpădurire a unor largi teritorii din Pakistan cu 10 miliarde de copaci, în perioada 2018-2023, fusese blocată – împreună cu o parte însemnată a economiei țării – când pandemia a luat amploare și aici. Guvernul a renunțat însă rapid la decizia de a bloca proiectul de plantare a pomilor și a angajat muncitori, pentru a duce sarcinile prevăzute la bun sfârșit.

 Așa se face că acestor muncitori, care se luptau cu înfometarea, li se plătesc acum salarii zilnice de aproximativ 500 de rupii (3 dolari) pentru a continua ambițioasa inițiativă. Unul dintre ei a declarat pentru Reuters: „Din cauza coronavirusului, toate orașele s-au închis și nu mai există locuri de muncă”. El a mai spus însă și că această inițiativă înseamnă pentru ei, „o metodă de a câștiga salariile zilnice pentru a ne hrăni familiile”.

 Turbinele eoliene vopsite care reduc moartea păsărilor

 Există o soluție simplă pentru miile de păsări ucise anual de palele turbinelor eoliene, au conchis, în acest an, cercetătorii norvegieni. Un studiu publicat în luna iulie și bazat pe câțiva ani de cercetări întreprinse în parcul eolian Smola, din Norvegia, a arătat o scădere masivă a numărului de păsări ucise, după ce una dintre cele trei pale ale turbinei eoliene a fost vopsită în negru.

 Păsările par să fie foarte vulnerabile la mișcarea palelor din cauza unui fenomen care face ca obiectele care se învârt să devină neclare și, astfel, să pară inofensive, în special în zilele în care cerul e acoperit de nori și palele albe nu se mai disting de cenușiul cerului.

 În parcul eolian Smola, turbinele au omorât și mai mulți vulturi cu coadă albă, motiv pentru care cercetătorii au fost trimiși acolo pentru a încerca să pună capăt acestui fenomen. După ce palele turbinelor au fost vopsite în negru, cercetătorii au raportat o scădere cu 70% a numărului de păsări ucise.

 Vietnamul pune capăt braconajului

 Drept consecință a pandemiei de coronavirus, despre care mulți cred că a început într-una dintre „piețele umede” ale Chinei, unde au loc numeroase scene de violență față de animale, Vietnamul a lansat o campanie împotriva comerțului ilegal cu animale sălbatice. Vietnam este o țară bine cunoscută pentru comerțul ilegal cu animale sălbatice.

 În luna iulie, pe prima pagină a ziarelor apărea un titlu surprinzător, conform căruia Vietnamul ar fi interzis comerțul cu animale sălbatice, pentru a reduce riscul viitoarelor focare de boală. Atunci, au existat sceptici care s-au îndoit de amploarea și de complexitatea operațiunii, dar legile inspirate de pandemie par să fie mai mult decât demagogie.

 Potrivit unui ONG specializat în conservarea speciilor sălbatice de faună, autoritățile au capturat cu 44% mai multe transporturi ilegale de animale sălbatice în ultimii doi ani, iar în 2020, 97% dintre aceste capturi au dus la arestarea braconierilor. De asemenea, a crescut semnificativ și numărul de procese intentate în Vietnam pentru comerțul ilegal cu animale sălbatice.

 

  Sursa: libertatea.ro

Share.